Seria Imunitate Partea 2 – Psihoneuroimmunologie: Stres, nervul vag și echilibrul imunitar
Sven Altorfer
|
5 min
Psihicul, sistemul nervos și Sistemul imunitar sunt legate inseparabil din punct de vedere biologic: celulele imunitare reacționează la hormonii de stres, iar fibrele nervoase se află în contact direct cu organele imunitare – organismul funcționează ca un sistem interconectat.
Pe termen scurt Stres are sens din punct de vedere biologic; devine problematic abia atunci când devine cronic – atunci Sistemul imunitar își mută prioritățile de la stabilitatea pe termen lung către supraviețuirea pe termen scurt.
Nervul vag joacă un rol esențial ca verigă de legătură între creier, intestin și Sistemul imunitar: starea de alarmă permanentă din sistemul nervos menține și Sistemul imunitar activat inutil și împiedică Regenerarea.
Sistemul imunitar nu reacționează la solicitări izolate, ci la tipare de viață care se repetă – ritmul somnului, mișcarea, contactele sociale și perioadele de refacere determină pe termen lung echilibrul imunitar.
Sănătatea nu apare prin activare permanentă, ci prin capacitatea de a alterna între activitate și refacere – un sistem nervos reglat este condiția pentru un Sistem imunitar reglat.
Cum sunt legate între ele gândurile, sistemul nervos și Sistemul imunitar
Multă vreme, Sistemul imunitar a fost înțeles ca un sistem de apărare în mare măsură independent. Organismul combate agenții patogeni. Creierul gândește. Psihicul simte. Astăzi știm: această separare nu există în această formă din punct de vedere biologic.
Sistemul nostru imunitar se află într-un schimb permanent cu creierul, sistemul nervos și percepția emoțională. Această interacțiune este descrisă de un domeniu de cercetare cu un nume care sună, la prima vedere, complicat: Psihoneuroimunologie.
Termenul reunește trei sisteme centrale ale organismului uman:
Psihic – percepție, emoții și procesare mentală
Neuro – creier și sistem nervos
Imunologie – sistemul de protecție și reglare al organismului
Concluzia centrală este: Stilul nostru de viață, solicitarea noastră și starea noastră interioară influențează măsurabil funcția sistemului imunitar. Aceasta nu este o presupunere filosofică, ci un fapt bine documentat din punct de vedere biologic.
Celulele imunitare au receptori pentru hormonii de stres. Fibrele nervoase sunt în contact direct cu organele imunitare. Mediatorii inflamatori, la rândul lor, influențează dispoziția, energia și comportamentul. Organismul nu funcționează pe componente separate, ci ca un sistem interconectat.
Stresul face parte din biologie
Stresul este adesea evaluat exclusiv negativ. Totuși, inițial stresul este o reacție de adaptare utilă. Pe termen scurt crește atenția, viteza de reacție și disponibilitatea energetică. Și activitatea imunitară poate crește temporar — biologic logic, deoarece organismul trece în stare de «pregătire».
Stresul devine problematic abia atunci când nu mai ia sfârșit.
Când stresul devine cronic
Activarea permanentă a sistemului de stres modifică reglarea imunitară. Nivelurile crescute ale hormonilor de stres precum cortizolul influențează, printre altele:
Procesele inflamatorii
Bariera intestinală și digestia
Calitatea somnului
Regenerare
Răspunsurile imunitare
Sistemul imunitar își mută astfel prioritățile. Supraviețuirea pe termen scurt devine mai importantă decât stabilitatea pe termen lung. Din punct de vedere biologic, acest lucru are sens în situații excepționale — pe termen lung însă este solicitant pentru organism.
Sistemul nervos ca mediator
O cheie centrală este sistemul nervos autonom. Deosebit de important este nervul vag, care leagă între ele creierul, inima, intestinul și Sistemul imunitar. Acesta influențează, printre altele, reglarea inflamației, frecvența cardiacă, activitatea digestivă și capacitatea de refacere.
Dacă sistemul nervos se află permanent în stare de alarmă, și Sistemul imunitar rămâne mai ușor activat. Regenerarea apare însă doar acolo unde este transmis un semnal de siguranță.
Sistemul imunitar reacționează la tipare, nu la evenimente izolate
O concluzie importantă a psihoneuroimunologiei este surprinzător de simplă: Sistemul imunitar reacționează mai puțin la solicitări izolate și mai mult la tiparele de viață care se repetă. Nu o zi stresantă decide asupra sănătății, ci obiceiurile de durată.
Factorii mici se adună: ritmul somnului, interacțiunea socială, mișcarea, expunerea la lumină, solicitarea mentală și fazele de recuperare. Sănătatea ia naștere din regularitate.
Ce înseamnă asta în viața de zi cu zi?
Consecința practică este mai puțin complicată decât se crede adesea:
Somnul: În timpul somnului sunt coordonate procesele imunitare și sunt reglate reacțiile inflamatorii.
Lumina zilei și mișcarea: Lumina naturală stabilizează ritmul biologic. Scurte plimbări în aer liber au efect de reglare.
Legăturile sociale: Contactele sociale pozitive reduc reacțiile de stres și susțin echilibrul imunitar.
Pauze fără stimuli permanenți: Fazele fără ecran, fără flux de informații și fără presiunea performanței permit reglarea.
Alimentație și funcția intestinală: Intestinul este o interfață centrală între sistemul nervos și Sistemul imunitar. Stabilitatea sistemului digestiv influențează indirect și modul în care este procesat stresul.
Gânduri finale
O mare parte din solicitarea imunitară modernă nu provine de la agenți patogeni, ci de la semnale de stres de durată. Un sistem nervos reglat susține un Sistem imunitar reglat. Sănătatea apare mai puțin prin activare permanentă și mai mult prin capacitatea de a alterna între activitate și refacere.
Întrebări frecvente: Principiul sistemului imunitar
Poate stresul să influențeze Sistemul imunitar?
Da. Stresul cronic modifică căile hormonale de semnalizare și poate influența pe termen lung reacțiile imunitare.
Ce este axa intestin-creier?
O legătură bidirecțională între sistemul nervos, intestin și Sistemul imunitar, prin intermediul nervilor și al mesagerilor chimici.
De ce este somnul important pentru Sistemul imunitar?
În timpul somnului, celulele imunitare sunt reglate, iar procesele inflamatorii sunt coordonate.
Ajută relaxarea Sistemul imunitar?
Regenerarea sistemului nervos susține, de asemenea, echilibrul imunitar.
Sven Altorfer este directorul departamentului de cercetare și dezvoltare al Swiss Health Nutrition AG. Prin expertiza sa în nutriție și substanțe bioactive, se angajează pentru abordări naturale ale sănătății, pentru a promova măsurile preventive și capacitățile de autovindecare ale organismului.
Schon seit Jahren konsumiere ich unterschiedliche Produkte zwischendurch von THE CHANGE.
Mit dem Starter Package habe ich nun einen für mich passendes Set, das mich durch den Tag führt.
Bis jetzt überzeugt und ich freue mich schon heute Abend nach Weltklasse Zürich auf den Reset vor dem Schlaf 😜.
Sportliche Grüsse - Dani
